Articole preluate de pe juridice.ro
Croatia, Slovenia, Zagreb, Olli Rehn, Bruxles
Liderii partidelor reprezentate în Parlamentul sloven au autorizat marţi Guvernul să accepte oferta de mediere formulată de Comisia Europeană pentru rezolvarea diferendului frontalier cu Zagrebul, a declarat premierul Borut Pahor citat de AFP
« Clasa politică slovenă s-a unit: acceptăm principiul unei medieri a Comisiei şi sperăm că şi Croaţia va susţine această propunere », a declarat premierul după o reuniune cu liderii partidelor, la Ljubljana.
Comisarul european pentru extindere Olli Rehn a anunţat în luna ianuarie că i-a cerut fostului preşedinte finlandez Martti Ahtisaari, laureat al Premiului Nobel pentru pace, să prezideze un grup de experţi pentru a ajuta cele două foste republici iugoslave să îşi rezolve diferendul.
Codurile esentiale intra in linie dreapta
19.02.2009
Catalin Predoiu, ministrul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, a declarat dupa intalnirea avuta la Cotroceni ca proiectele celor patru coduri vor fi trimise saptamana viitoare la Guvern, pentru ca Parlamentul sa le adopte pana la 15 mai 2009.
Catalin Predoiu: « Daca dezbaterile parlamentare esueaza, atunci Guvernul isi va asuma raspunderea pe proiectele de lege, astfel incat, pana la Raportul de tara din vara, sa avem codurile adoptate. »
22 ianuarie 2009
Ministerul Justiţiei susţine că, între elementele principale de atenţie pentru CE, se numără finalizarea Codurilor, eliminarea barierelor politice în calea justiţiei, continuarea activităţii ANI, dar şi continuarea politicilor şi a măsurilor împotriva corupţiei.
„Ca elemente principale de atenţie pentru CE în perioada următoare au fost amintite: finalizarea Codurilor într-un orizont de timp rezonabil, rezolvarea chestiunii resurselor umane în sistemul judiciar şi o mai serioasă implicare a CSM în procesul de reformă, continuarea politicilor şi a măsurilor împotriva corupţiei, eliminarea barierelor politice în calea justiţiei, continuarea activităţii ANI şi finalizarea la instanţe şi Parchete a dosarelor trimise de ANI către sistemul judiciar“, arată Ministerul Justiţiei, după ce Cătălin Predoiu a participat, pe 16 ianuarie, la Consiliul Justiţiei şi Afacerilor Interne de la Praga, unde s-a întâlnit cu vicepreşedintele Comisiei Europene, Jacques Barrot, şi cu secretarul general al Comisiei Europene, Catherine Day. „Oficialii români au fost încurajaţi la un dialog deschis cu echipa CE“, informează Ministerul Justiţiei.
Catherine Day a subliniat că, pentru a putea iniţia ridicarea mecanismului de monitorizare, progresele României trebuie să fie credibile şi lipsite de echivoc.
Dreptul la concediu de odihna anual -- neexercitat din motive medicale. Consecinte
Comunicat CJCE:
« Hotararea Curtii in cauzele conexate C-350/06 si C-520/06
Schultz-Hoff/ Deutsche Rentenversicherung Bund Stringer si altii /Her Majesty’s Revenue and Customs
Un lucrator nu isi pierde dreptul la concediu anual platit pe care nu a putut sa il exercite pe motiv de boala. Acesta trebuie sa primeasca o compensatie pentru concediul anual neefectuat.
In hotararea de astazi, Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene interpreteaza dreptul la concediul anual platit consacrat de directiva comunitara privind timpul de lucru (Articolul 7 din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru (JO L 299, p. 9, Editie speciala, 05/vol. 7, p. 3)
Aceasta interpretare a fost solicitata de Landesarbeitsgericht Düsseldorf (Germania) si de House of Lords (Regatul Unit) in cauze privind dreptul la concediul anual platit al unor lucratori care se afla in concediu medical. Landesarbeitsgericht (instanta germana regionala competenta in materia litigiilor de munca) are de solutionat o cerere de compensare a concediului anual platit formulata de un lucrator care nu si-a putut exercita dreptul la acest concediu din cauza unei incapacitati de munca ce a condus la pensionarea lucratorului. Potrivit dispozitiilor germane relevante, dreptul lucratorului la concediul anual platit neefectuat se stinge la sfarsitul anului calendaristic avut in vedere si cel mai tarziu la sfarsitul unei perioade de report care, cu exceptia unei derogari in favoarea lucratorului stabilite prin conventie colectiva, are o durata de trei luni. In cazul in care lucratorul s-a aflat in incapacitate de munca pana la sfarsitul acestei perioade de report, concediile anuale platite neefectuate nu trebuie sa fie compensate printr-o indemnizatie la incetarea raportului de munca.
In afara unei cereri similare de compensare pentru concediul anual neefectuat in perioada de referinta definita de dreptul britanic, House of Lords mai are de solutionat si cazul unui lucrator care, in cursul unui concediu medical pe durata nedeterminata, i-a solicitat angajatorului sau sa efectueze, in urmatoarele doua luni de la cererea sa, cateva zile de concediu anual platit. In hotararea sa, Curtea aminteste ca dreptul la concediul medical si modalitatile de exercitare a acestui drept nu sunt reglementate de dreptul comunitar. In ceea ce priveste dreptul la concediul anual platit, statele membre definesc conditiile de exercitare si de punere in aplicare a acestuia, prin precizarea imprejurarilor concrete in care lucratorii il pot exercita, fara insa ca insasi existenta acestui drept sa poata fi supusa vreunor conditii.
In aceste context, dreptul la concediul anual platit, consacrat de directiva privind timpul de lucru, nu se opune, in principiu, nici efectuarii unui concediu anual platit in perioada unui concediu medical, nici interzicerii unei astfel de efectuari, insa sub rezerva ca, in acest din urma caz, lucratorul vizat sa aiba posibilitatea de a-si exercita dreptul la concediu in alta perioada.
Desi modalitatile de exercitare a dreptului la concediul anual platit in diferitele state membre sunt reglementate de acestea, modalitatile de reportare a unui concediu neefectuat sunt totusi subordonate anumitor limite. Sub acest aspect, Curtea arata ca dreptul la concediul anual al unui lucrator aflat in concediu medical prescris in mod legal nu poate fi conditionat de obligatia de a fi lucrat efectiv in perioada de referinta prevazuta intr-un stat membru. In consecinta, un stat membru poate sa prevada pierderea dreptului la concediul anual platit la sfarsitul unei perioade de referinta sau a unei perioade de report, numai cu conditia ca lucratorul vizat sa fi avut in mod efectiv posibilitatea de a-si exercita dreptul la concediu.
Or, Curtea constata ca un lucrator care se afla in concediu medical intreaga perioada de referinta si perioada de report stabilite de dreptul national este lipsit de orice posibilitate de a beneficia de concediul sau anual platit. Aceeasi este situatia in cazul unui lucrator care a lucrat in timpul unei parti din perioada de referinta inainte de a intra in concediu medical.
Curtea concluzioneaza ca dreptul la concediul anual platit nu trebuie sa se stinga la expirarea perioadei de referinta si/sau a unei perioade de report stabilite de dreptul na?ional, atunci cand lucratorul s-a aflat in concediu medical intreaga perioada de referinta sau o parte a acesteia si incapacitatea sa de munca a continuat pana la incetarea raportului sau de munca, motiv pentru care nu a putut sa isi exercite dreptul la concediul anual platit.
In ceea ce priveste dreptul la o compensatie financiara, la incetarea raportului de munca, pentru concediul anual platit pe care lucratorul nu a putut sa il efectueze, Curtea declara ca o astfel de compensatie trebuie calculata in asa fel incat lucratorul in cauza sa fie pus intr-o situatie comparabila cu cea in care s-ar fi aflat daca si-ar fi exercitat dreptul mentionat in timpul raportului sau de munca. Rezulta ca remuneratia obisnuita a lucratorului, care este cea care trebuie mentinuta in perioada de repaus ce corespunde concediului anual platit, este de asemenea determinanta in ceea ce priveste calculul compensatiei financiare pentru concediul anual neefectuat la incetarea raportului de munca. »
A intrat in vigoare Regulamentul CE ref. legea aplicabila obligatiilor necontractuale
La data de 11 ianuarie 2009, a intrat in vigoare Regulamentul CE nr. 864/2007 privind legea aplicabila obligatiilor necontractuale -- (Roma II) publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L/31.07.2007.
Intrarea in vigoare: incepand cu 11 ianuarie 2009, in toate Statele Membre ale UE (cu exceptia Danemarcei)
Scopul: crearea unui set de norme uniforme care sa solutioneze conflictul de legi referitor la obligatiile necontractuale la nivelul UE
Obiectul reglementarii: Regulamentul CE nr. 864/2007 (« Regulamentul ») se aplica, in cazul conflictelor de legi, obligatiilor necontractuale aparute sau care e posibil sa apara in materie civila si comerciala, i.e. referitoare la consecintele raspunderii delictuale, imbogatirii fara justa cauza, gestiunii de afaceri si culpa in contrahendo
Sunt excluse de la aplicarea Regulament, obligatiile necontractuale rezultate din:
- aspecte fiscale, vamale sau administrative sau in ceea ce priveste raspunderea statului privind acte sau omisiuni in exercitarea autoritatii statului;
- relatiile de rudenie, si cele asimilate, inclusiv de intretinere;
- regimurile matrimoniale si cele asimilate, testamente si succesiuni;
- cambii, cecuri si bilete la ordin, precum si alte instrumente negociabile (ce ar putea aparea in legatura cu caracterul lor negociabil);
- legea societatilor comerciale si a altor organisme, asociatii sau persoane juridice (i.e. crearea, capacitatea, organizarea interna, dizolvarea, raspunderea personala a reprezentantilor, auditorilor, etc.)<
- relatiile dintre fondatorii, membrii consiliului de administratie si beneficiarii unui trust;
- producerea daunelor nucleare;
- violarea intimitatii sau a altor drepturi in legatura cu persona, inclusiv defaimarea.
Reguli aplicabile in cazul conflictului de legi
Regula generala: legea aplicabila obligatiilor necontractuale care decurg dintr-o fapta ilicita va fi legea statului in care s-a produs prejudiciul.
Exceptii:
- in cazul in care persoana responsabila/a carei raspundere este invocata si persoana care a suferit prejudiciul isi au resedinta obisnuita in aceeasi tara, se aplica legea respectivei tari; si
- in cazul in care este evident din toate datele cazului ca fapta ilicita are in mod clar o legatura mai puternica cu o alta tara, se aplica legea respectivei tari.
Reguli specifice se aplica in legatura cu legea aplicabila obligatiilor necontractuale care reies din:
- raspunderea pentru produse;
- concurenta neloiala si acte prin care se restrange libera concurenta;
- daune privind mediul;
- incalcarea drepturilor de proprietate intelectuala;
- actiuni sindicale;
- imbogatirea fara justa cauza;
- acte executate fara a avea autoritatea necesara in ceea ce priveste afacerile unei alte persoane;
- negocierile inaintea incheierii unui contract.
Libertatea de alegere: partile pot alege legea aplicabila obligatiei necontractuale printr-o intelegere incheiata inainte de evenimentul in urma caruia s-a produs prejudiciul sau printr-o intelegere negociata in mod liber inainte de producerea daunei (daca partile implicate desfasoara o activitate comerciala). Cu toate acestea, pentru obligatiile necontractuale produse prin acte de concurenta neloiala, acte prin care se restrange libera concurenta si incalcarea drepturilor de proprietate intelectuala, nu se poate deroga de la regulile speciale prevazute de Regulament prin intelegerea partilor.
Obiectul de reglementare a legii aplicabile: legea calificata ca aplicabila in conformitate cu regulile mentionate mai sus (indiferent a carui Stat Membru ii apartine) va reglementa:
- baza si limitele raspunderii, inclusiv identificarea persoanelor responsabile;
- conditiile in care se acorda exonerarea, limitarea si impartirea raspunderii;
- existenta, natura si evaluarea daunelor sau a despagubirilor cerute;
- masurile pe care le poate lua o instanta pentru a preveni sau a stopa vatamarea sau prejudiciul sau pentru a se asigura ca se acorda despagubiri;
- posibilitatea transferarii dreptului de a formula pretentii sau de a pretinde despagubiri;
- persoanele care au dreptul la despagubiri pentru daune suferite personal;
- raspunderea pentru faptele altei persoane;
- modul in care o obligatie poate fi eliminata si regulile de prescriere si limitare.
UPDATE 19 ianuarie 2009.
Curtea Constitutionala a dat publicitatii textul integral al deciziei.privind cumulul salariului cu pensia
Centrul Avocatilor Mediatori Cristian Iordanescu organizeaza cursuri de formare pentru mediatori
In perioada 16 ianuarie -- 10 martie 2009, Centrul Avocatilor Mediatori « Cristian Iordanescu » in colaborare cu Human Tool Kit organizeaza un curs de formare pentru mediatori la care vor participa avocati, medici, ingineri, profesori, juristi si economisti.
Alina Gorghiu, director executiv al Centrului Avocatilor Mediatori « Cristian Iordanescu »: « Este primul training organizat de Centrul Avocatilor Mediatori “Cristian Iordanescu” pentru un grup de 10 oameni, cu profesii diferite, care la finalul celor 80 de ore de curs si dupa absolvirea examenului vor putea practica o noua profesie -- medierea. Centrul Avocatilor Mediatori va continua organizarea unor astfel de traininguri avand ca scop promovarea acestei profesii liberale in Romania. Urmatoarea editie va avea loc in martie si isi propune sa aiba mai ales jurnalisti printre participanti. »
CSM sustine demersurile magistratilor de acordare a drepturilor salariale pe cale judecatoreasca
Comunicat CSM:
« Consiliul Superior al Magistraturii a sustinut inca din anul 2005 necesitatea eliminarii discriminarilor salariale ale magistratilor si sprijina demersul Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti de adoptare a unui act normativ care sa consacre drepturile salariale recunoscute pe cale judecatoreasca.
In cursul anului 2008 reprezentanti ai CSM au participat, alaturi de reprezentanti ai MJLP, ai ICCJ si ai PICCJ, in cadrul Grupului mixt de lucru constituit in vederea elaborarii unui proiect de act normativ privind salarizarea in domeniul justitiei.
Urmare acestui demers s-a definitivat, in cursul lunilor iunie -- iulie 2008, un proiect de act normativ in scopul eliminarii situatiile potential litigioase din actele normative in domeniul salarizarii categoriilor de personal din sistemul justitiei, diferentelor salariale existente intre judecatorii si procurorii in activitate, aflati in conditii identice de functie, vechime si grad al instantei sau parchetului, precum si a consacrarii drepturilor salariale recunoscute pe cale judecatoreasca.
Activitatea grupului de lucru s-a concretizat in elaborarea variantei unui proiect de Ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei, a Ordonantei Guvernului nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, precum si din cadrul altor unitati din sistemul justitiei, a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si a Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea.
Proiectul de act normativ prevedea acordarea sporului de risc si suprasolicitare neuropsihica, a sporului de confidentialitate, precum si a majorarilor salariale corespunzatoare anului 2007, insa, in contextul social -- economic din a doua jumatate a anului 2008, proiectul nu mai fost promovat de Minister.
Consiliul Superior al Magistraturii sustine si reafirma obligatia institutiilor statului de a respecta si aplica hotararile judecatoresti, ca manifestare a respectarii principiului separatiei puterilor in stat.
Deciziile ICCJ pronuntate in interesul legii sunt general obligatorii si au putere de lege. Ele trebuie executate, la fel ca orice hotarari definitive si executorii, cu buna credinta.
Consiliul Superior al Magistraturii sustine demersul magistratilor de acordare a drepturilor salariale recunoscute pe cale judecatoreasca, in considerarea egalitatii de drepturi si obligatii.
Consiliul Superior al Magistraturii solicita si pe aceasta cale Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti sa foloseasca toate parghiile pe care le detine pentru promovarea proiectului de act normativ, in vederea eliminarii discriminarilor salariale.
Biroul de Informare Publica si Relatii cu Mass-Media »
Interzicerea cumului Pensie-Salariu este neconstitutionala. Reactii la cald
In sedinta sa de astazi, 15 ianuarie 2009, Curtea Constitutionala s-a pronuntat asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicata direct de Avocatul Poporului, in temeiul art. 146 lit. d) teza a doua din Constitutie, referitoare la dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 230/2008 pentru modificarea unor acte normative in domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat si al celor de serviciu.
Reamintim ca, in esenta, Avocatul Poporului a contestat constitutionalitatea interzicerii cumulului pensiei cu salariul, in domeniul public.
Potrivit unui comunicat de presa dat publicitatii de Curtea Constitutionala, « Cu majoritate de voturi, Curtea a admis exceptia, constatand ca Ordonanta de urgenta a Guvernului este neconstitutionala deoarece, intrucat afecteaza drepturile fundamentale prevazute de Constitutie, privind dreptul la munca si dreptul la pensie, contravine art. 115 alin. (6) din Legea fundamentala. »
In lipsa textului deciziei, care urmeaza sa fie redactata, cu privire la motivare putem emite supozitii: din textul comunicatului de presa rezulta ca OUG atacata « afecteaza drepturile fundamentale prevazute de Constitutie »; avand in vedere insa motivarea in drept la care face referire comunicatul, art. 115 alin. (6) din Constitutie, putem aprecia ca OUG de interzicere a cumulului pensiei cu salariul a fost respinsa pentru un motiv de forma, nu de fond, instrucat art. 115 alin. (6) se refera la abilitarea Guvernului sa emita ordonante de urgenta, asadar se pare ca, potrivit Curtii, Guvernul nu era abilitat sa emita ordonante de urgenta in materia reglementata…
Art. 115 alin. (6): « Ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri în proprietate publica. »
Decizia este definitiva si general obligatorie.
REACTII:
Premierul Emil Boc: « Am luat act de decizia Curtii Constitutionale. Chiar daca imi este greu sa accept si sa inteleg motivatia deciziei Curtii Constitutionale, ea va fi respectata. Asa este firesc intr-un stat de drept.
Raman insa la parerea ca, prin ordonanta emisa de guvern, nu am restrans dreptul la munca, ci am restrans dezmatul pe ban public si cheltuiala abuziva a banului public.
Stiam de la inceput ca aceasta masura nu va fi primita cu aplauze de catre cei care vor pierde lunar sute de milioane de lei vechi prin adoptarea acestei ordonante. stiam ca cei care isi vor pierde privilegiile nu vor primi cu aplauze o asemenea ordonanta. stiu, de asemenea, ce presiuni s-au facut si se fac ca o asemenea ordonanta sa nu fie niciodata in vigoare, si ca aceste privilegii sa ramana in Romania pentru totdeauna.
Guvernul este hotarat sa duca mai departe batalia impotriva pensiilor de lux, impotriva salariilor bugetare de lux, sa duca in continuare batalia impotriva acelora care considera bugetul de stat un sac fara fund.
Am discutat cu partenerii de la PSD si avem determinarea, cele doua partide, sa ducem mai departe batalia impotriva pensiilor de lux, a salariilor bugetare de lux, a abuzurilor legate de cheltuiala banului public. Cat timp voi fi prim-ministru nu voi accepta ca acest dezmat pe ban public sa se produca in Romania si vreau sa-i asigur pe toti care cred in acest principiu ca voi merge pana la capat, pentru ca o asemenea solutie sa fie reglementata in Romania, solutie, repet, legata de eliminarea dispretul fata de banul public, de a elimina aceasta cheltuiala abuziva in dispretul banilor pe care cetatenii ii platesc prin impozite si taxe.
Aceasta situatie, repet, nu mai poate fi tolerata. Este vorba de a curma un sistem nedrept – si spun eu -- nesimtit. De ce spun eu nedrept si nesimtit? Nu este normal in aceasta tara ca o persoana sa cumuleze de la stat si salariu si pensie, si mai mult decat atat, sa sponsorizam, lunar, din banii pe care ii platesc cetatenii persoane cu sute de milioane de lei pe luna.
Si o sa va dau si cateva exemple, altele decat cele pe care vi le-am oferit pana in momentul de fata. La Autoritatea Aeronautica Civila, e vorba de foarte multe persoane care cumuleaza salariul cu pensia. si unde este nedreptatea sistemului? Si acest lucru as vrea sa se inteleaga foarte bine. O asemenea persoana, daca ar fi primit pensie pe baza contributiei pe care a avut-o la bugetul asigurarilor sociale, ar fi primit 17 milioane de lei, atat i se cuvenea pe baza muncii prestate. insa, pentru ca beneficiaza de o lege speciala, beneficiaza de o pensie de 214 milioane de lei vechi, la care, evident, acum se adauga salariul pe care il are in urma recalcularii dupa pensionare, de 254 milioane de lei vechi. Cu alte cuvinte, o asemenea persoana, din banii nostri, publici, in fiecare luna, primeste o „sponsorizare” de 197 milioane lei vechi. Ce inseamna aceasta „sponsorizare”? Adica, i s-ar fi cuvenit sa aiba 17 milioane pensie, dar are 214 milioane de lei pensie. Banii acestia – diferenta de la 17 milioane la 214 milioane, de 197 milioane lei vechi – se iau din bugetul de stat, din banii pe care ii platesc cetatenii prin impozite si taxe, la care evident, nu numai ca au luat acesti bani, ii mai dam si un salariu de 254 milioane de lei vechi. Pana unde pot merge asemenea nedreptati?
In diplomatie, un alt domeniu care nu prea a fost luat in atentie: o persoana careia pe baza contributiei i s-ar fi cuvenit sa aiba 21 milioane lei vechi, primeste o pensie de serviciu de 111 milioane de lei vechi, la care evident s-ar incadra, si mai primeste un salariu de 71 milioane de lei vechi. si aceasta persoana, ca multe altele, este sponsorizata cu 90 de milioane de lei vechi, in fiecare luna, din banii nostri.
In magistratura, la fel (subl. JURIDICE.RO). Aici sunt unele exemple foarte frapante. O persoana care, pe baza contributiei, ar fi trebuit sa aiba 5 milioane de lei vechi, primeste o pensie de 149 milioane de lei vechi, pentru ca are pensie de serviciu, s-ar incadra pe aceeasi pozitia si mai ia inca 165 milioane de lei vechi. Si aceasta persoana este sponsorizata lunar cu 144 de milioane de lei vechi.
Si ca sa intelegeti ca este vorba de o problema de sistem: de exemplu la Magistratura vrea sa va spun, ca sunt 2963 de pensionari in domeniul magistraturii, dintre care 304 cumuleaza pensia cu salariul. si ca sa intelegeti libertatea pana la capat, pensia medie a unui magistrat este de 4698 fata de 1306 cat i s-ar cuveni in baza legii 19 daca ar fi fost tratat ca si un muritor de rand si daca facem calculele ajungem la niste cifre care cu greu le putem intelege intr-o situatie in care avem nevoie de fiecare banut, sa-l economisim la bugetul public national. De aceea Guvernul are determinarea sa mearga mai departe pentru a putea sa puna capat acestui dezmat pe bani public. Ce vom face?
Curtea a respins Ordonanta pe motiv de forma, spunand ca Guvernul nu avea dreptul sa emite ordonante de urgenta in acest domeniu. Nu comentez mai mult, mi-am spus punctul de vedere la inceput. Asta ce inseamna: ca practic putem merge mai departe pe calea unui proiect de lege supus aprobarii Parlamentului, lucru pe care il vom si face.
Vom initia un proiect de lege prin care vom pune capat dispretului banului public, prin care vom interzice la stat cumulul pensiei cu salariu si vom dezbate in procedura de urgenta la Parlament. Guvernul va cere procedura de urgenta la Parlament in vederea aprobarii lui.
Inca o data vreau sa mai spun lucruri pe care le-am tot repetat. tinta acestui act normativ nu o reprezinta profesorii pensionari, medicii pensionari, asistentii maternali, asistentii persoanelor cu dizabilitati, actorii. Nu ei au fost si nu ei vor fi tinta unui asemenea proiect.
Tinta noastra este, asa cum am spus, dezmatul si cheltuiala abuziva a banului public, bani pe care ii platesc cetatenii din impozite si taxe. si am vorbit de un principiu bazat pe decizia Curtii Constitutionale. Curta Constitutionala spune foarte clar, si repet, citatul din decizia 375/2005 care spune: „nici o dispozitie constitutionala nu impiedica legiuitorul sa suprime cumulul pensiei cu salariul, cu conditia ca aceasta masura sa se aplice in mod legal pentru toti cetatenii. si inca o data subliniez faptul ca asistentii maternali, asistentii persoanelor cu handicap, primeau exact aceeasi suma de bani pentru ca nu ei sunt tinta proiectului nostru. Ei primeau pe baza conventiei civile exact aceeasi suma de bani. Principiul, cred, este sanatos si drept. Acolo unde nu avem posibilitatea sa se ocupe posturile prin pozitiile care sunt la dispozitie, acolo vor fi ocupate in continuare de pensionarii care pot cumula, dar repet pe baza de conventie civila, pana cand se ocupa prin concurs. Dupa ce se ocupa prin concurs, evident se merge mai departe in sistem normal. Am pregatit aceasta situatie tranzitorie, am explicat inca de atatea ori faptul ca noi nu dorim sa periclitam functionarea sistemului, ci doar dorim sa realizam un act de dreptate in sistem. si stim ca s-au folosit categorii de sociale dezavantajoase pentru a impiedica realizarea dreptatii in sistem, adica de a curma abuzurile la cei care se afla in varful piramidei abuzurilor pentru ca ei au folosit aceste exemple, care, repet, nu au fost tinta noastra, nu vor fi tinta noastra si ei vor avea in continuare sprijinul nostru, repet cu respectarea acestui principiu constitutional despre care am vorbit. »
Comunicat CSM:
« Consiliul Superior al Magistraturii constata cu ingrijorare ca justitia este folosita de puterea executiva ca scuza si justificare pentru propriile actiuni.
Motivarea adoptarii actului normativ ce interzice cumularea pensiei cu salariul de la buget, prin numarul mare de magistrati aflati in aceasta situatie, nu are sustinere reala.
Astfel cum Consiliul Superior al Magistraturii a anuntat anterior, numarul magistratilor care cumuleaza pensia cu salariul este de 29 si nu de peste 304 de judecatori si procurori, cum a afirmat domnul Prim Ministru.
Afirmatiile premierului, transmise public prin intermediul mass media, sunt daunatoare sistemului judiciar.
CSM isi exprima convingerea ca Primul Ministru al Romaniei s-a aflat intr-o regretabila eroare atunci cand a facut afirmatii nereale si ii solicita sa revina asupra sustinerilor sale si sa le puna in acord cu realitatea.
Consiliul Superior al Magistraturii este constant in atitudinea sa de a evita sa faca aprecieri asupra solutiilor pronuntate de Curtea Constitutionala, precum si cu privire la oportunitatea adoptarii unui act normativ care interzice cumulul pensie cu salariul.
CSM este consecvent in respectarea tuturor principiilor ce stau la baza unui stat democratic, inclusiv al separatiei puterilor in stat, precum si al informarii corecte a opiniei publice.
CSM invita celelalte puteri ale statului sa-i fie alaturi in eforturile pe care le depune pentru crearea unei justitii cu adevarat independente – conditie indispensabila a existentei statului de drept.
BIROUL DE INFORMARE PUBLICA SI RELATII CU MASS MEDIA »
Catalin Predoiu despre problemele financiare. AUDIO
Catalin Predoiu, ministrul Justitiei, a sustinut ieri, 14 ianuarie 2009, o conferinta de presa pe urmatoarele teme:
- problemele financiare ale sistemului judiciar;
- proiectele de coduri;
- reorganizarea MJLC;
- agenda europeana a ministerului.
Rusen c. Romaniei, 38151/05, 8 ianuarie 2009
Dupa vanzarea in 2001 a unui apartament cu 25 000 USD, reclamanta daduse jumatate din suma fiului sau pentru ca acesta sa isi acopere nevoile de trai si cu restul cumparasera un apartament pe numele celui din urma. In 2005, dupa ce fiul a vandut apartamentul respectiv, reclamanta a introdus o actiune in justitie impotriva sa pentru ca acesta sa-i restituie suma de 12 500 USD. I s-a pus in vedere sa achite o taxa de timbru de 20 065 000 ROL. Cererea sa de scutire de la plata taxei de timbru a fost admisa in parte, acordandu-i-se o reducere la jumatate. Pentru a acorda reducerea respectiva, instanta a retinut ca reclamanta era pensionara, avea o pensie de 1 200 000 ROL, nu avea alte venituri la momentul respectiv si ca declaratiile sale cu privire la suma data fiului erau contradictorii. Astfel, daca intr-o prima declaratie reclamanta aratase ca ii daduse suma de 12 500 USD fiului sau pentru ca acesta sa o depuna intr-o banca pe numele reclamantei, ulterior revenise si aratase ca de fapt ii daduse suma respectiva fiului pentru ca acesta sa isi acopere nevoile de trai. Instanta concluzionase ca, fata de aceasta situatie, nu se puteau stabili cu certitudine veniturile reclamantei, singurul lucru cert fiind acela ca primea o pensie de 1 200 000 ROL. Deoarece reclamanta nu a achitat taxa respectiva, actiunea sa a fost anulata.
Curtea a admis ca restrictia dreptului de acces la justitie urmarea un scop legitim si a examinat proportionalitatea limitarii fata de acest scop. Ea a constatat ca veniturile reclamantei se ridicau, la momentul cererii de scutire, la 33 euro si ca aceasta nu exercita nicio activitate remunerata si nu avea niciun alt venit. Spre deosebire de alte cauze impotriva Romaniei, reclamanta se putuse adresa unei instante care statuase asupra cererii sale de scutire. Curtea a considerat necesar sa examineze daca, in cazul reclamantei, aprecierea facuta de instanta nu a restrans dreptul de acces intr-o asemenea masura incat l-a transformat intr-un drept teoretic si iluzoriu. in acest sens, ea a reamintit ca revine autoritatilor nationale sarcina de a aprecia elementele de proba prezentate pentru a determina capacitatea reclamantilor de a plati taxele de timbru si ca o motivare succinta poate fi uneori suficienta cu conditia ca instantele sa ia in considerare situatia personala a reclamantilor. Ea a notat ca, facand referire la veniturile mici ale reclamantei, instanta i-a acordat acesteia o reducere la jumatate a taxei de timbru, obligand-o la plata a 277 euro, ceea ce reprezenta mai mult de 8 ori venitul sau lunar; or, in jurisprudenta sa anterioara, ea considerase deja excesive sume reprezentand venitul pe o luna a familiei reclamantei sau dublul veniturilor lunare. in plus, veniturile reclamantei erau net inferioare salariului minim brut in Romania la momentul faptelor, care se ridica la aproximativ 85 euro. Date fiind aceste circumstante, cuantumul taxei fusese unul excesiv. Curtea a considerat ca instanta nu parea sa fi tinut seama suficient de situatia personala a reclamantei si nu a gasit niciun criteriu care sa explice de ce, desi constatase era pensionara cu venituri mici si fara bunuri imobiliare, instanta a fixat o taxa atat de ridicata in raport de venituri. Ea a notat ca instanta nu examinase in detaliu cererea reclamantei, limitandu-se sa constate ca aceasta primea o pensie de 1 200 000 ROL, si nu solicitase informatii suplimentare de la parti in baza art. 77 C.P.Civ., desi isi exprimase indoiala asupra inexistentei unor surse suplimentare de venit in privinta sumei de 12 500 USD data fiului. in plus, incheierea prin care instanta se pronuntase asupra cererii de scutire era definitiva si nu putea fi atacata de persoana interesata. in consecinta, Curtea a apreciat ca statul nu indeplinise obligatia de asigura accesul reclamantei la o instanta (incalcare).
Nota: Solutia este una interesanta nu numai din punctul de vedere al dreptului material – o taxa de timbru de 8 ori mai mare decat veniturile reclamantei incalca dreptul de acces la justitie. Un alt aspect care atrage atentia este controlul riguros realizat de Curte a solutiei la care ajunsese instanta nationala. Subliniem ca, de regula, cu exceptia situatiilor in care solutia pare arbitrara, Curtea nu inlocuieste aprecierea facuta de instantele nationale cu propria apreciere. Or, in cazul de fata, instanta nationala apreciase, in circumstantele cauzei, ca reclamanta ar putea plati taxa de timbru de peste 20 milioane ROL din pensia sa de 1 200 000 reducand astfel la jumatate taxa respectiva. Curtea spune expres ca apreciaza acest cuantum ca fiind unul excesiv. in plus, data fiind lipsa unor argumente convingatoare care sa sprijine solutia instantei cu privire la posibilitatea reclamantei de a suporta acel cuantum, Curtea a concluzionat ca dreptul de acces a fost incalcat. Altfel spus, desi nu este mentionat expres in hotarare, cuantumul excesiv combinat cu lipsa unei motivari suficiente par sa fi deschis calea arbitrarului in stabilirea de catre instanta a unei taxe corespunzatoare. Nu putem decat sa speram ca un asemenea control mai riguros se va regasi mai des in hotararile Curtii.
Cati judecatori si procurori cumuleaza pensia cu salariul
« Consiliul Superior al Magistraturii a stabilit ca 29 de magistrati cumuleaza pensia cu indemnizatia de magistrat (13 judecatori, 10 procurori si 6 magistrati asistenti), adica 0,44% din totalul magistratilor din sistemul judiciar romanesc, acestia aflandu-se in imprejurarea vizata de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 230/2008, pentru modificarea unor acte normative in domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat si al celor de serviciu, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 4/05.01.2009.
La inceputul anului 2009 functionau efectiv in sistemul judiciar romanesc 4142 judecatori si 2310 procurori.
Consiliul Superior al Magistraturii a informat sistemul judiciar despre obligatia magistratilor care, la data intrarii in vigoare a acestui act normativ, cumuleaza pensia cu indemnizatia cuvenita pentru exercitarea functiei de magistrat, de a opta intre suspendarea platii pensiei si incetarea raporturilor de munca sau de serviciu, in termen de 15 zile de la intrarea in vigoare a Ordonantei de Urgenta.
Din data de 26 iunie 2007, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat eliberarea din functie a judecatorilor si procurorilor care au obtinut decizii de pensionare, au procedat la punerea in plata a acestora dar si-au continuat activitatea.
In cazurile concrete in care a fost sesizat, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat respingerea cererilor de continuare a activitatii dupa pensionare, formulate de unii judecatori sau procurori care au obtinut decizii de pensie.
Conform O.U.G. nr. 230/2008, magistratii care opteaza pentru suspendarea platii pensiei de serviciu este obligat sa restituie ajutoarele, platile compensatorii sau alte drepturi primite la data pensionarii, in termen de 30 de zile de la data suspendarii platii pensiei.
In cazul reincadrarii in functia de magistrat plata pensiei de serviciu se suspenda pana la incetarea reincadrarii.
In cadrul aparatului administrativ al Consiliului Superior al Magistraturii exista 8 angajati aflati sub incidenta O.U.G. nr. 230/2008.
Judecator Cecilia Morariu
Purtator de cuvant al Consiliului Superior al Magistraturii »
Despre adoptarea Codurilor prin asumarea raspunderii
Intr-un interviu acordat joi, 8 ianuarie 2009, postului de radio RFI, Catalin Predoiu, ministrul Justitiei, a declarat ref. adoptarea Codurilor prin asumarea raspunderii de Guvern: « Ele sunt documente foarte complexe si presupun o stapanire a materiei foarte aprofundata. Orice schimbare intr-un articol sau o sectiune a unui cod poate sa conduca spre alte zone, alte sectiuni sau alte capitole ale codului. Sigur ca si procedura dezbaterilor parlamentare ordinare are valentele ei, ar putea asigura, hai sa spunem, un plus de autoritate democratica codurilor. Asumarea raspunderii trece direct prin Parlament, nu pe langa Parlament.
Dezbaterile, inainte de toate, au fost in procedurile de consultare publica. Ele au fost luni de zile in dezbatere publica, au trecut prin mana multor specialisti si chiar si pana la asumarea raspunderii asupra lor ele mai pot comporta imbunatatiri daca, de exemplu, se va simti nevoia. Este o procedura prevazuta de Constitutie, este o procedura care are avantajul rapiditatii si care are avantajul pastrarii corpului legii, ma rog, coerent, asa cum a iesit din mana specialistilor. Cata vreme parlamentarii voteaza legea ca atare, se produce un act democratic. Daca au obiectii majore, atunci ei pot sa o faca, sa dea un vot negativ. »
Jud. Dan Lupascu a declarat joi, 8 ianuarie a.c., la sedinta CSM: « Eu cred ca ar fi o cale gresita adoptarea Codurilor prin asumarea raspunderii de Guvern. Dupa Constitutie, Codurile sunt cele mai importante legi. Dupa lege, trebuie sa se nasca la termen. Am formulat o serie de obiectiuni la Coduri. Noi ne-am exprimat disponibilitatea sa ne exprimam. Codurile sunt, unele, in vigoare, de la Cuza de peste 100 de ani. O vorba din popor care spune graba strica treaba ar trebui avuta in vedere. Cel mai important rol al Consiliului Superior al Magistraturii ar fi ca CSM sa fie aparatorul statului de drept. CSM trebuie sa-si asume aceasta responsabilitate. »
Premierul Emil Boc: « Daca vom merge pe aceasta solutie, dar repet, decizia politica nu a fost luata inca, o vom face numai dupa ce ne vom asigura ca avem cea mai buna varianta de Cod. Avantajul ar fi acela ca asiguram coerenta promavarii Codului respectiv, pentru ca in urma eventualelor amendamente care ar putea aparea s-ar putea pune in contradictie diversele institutii din Codul respectiv. Comisia juridica de specialitate sa ne dea toate sugestiile, recomandarile si sa le putem asimila in proiectul cu care dupa aceea Guvernul vine in Parlament sa-si asume raspunderea. »
Ion Iliescu: « Indemnul ca Guvernul sa promoveze cele patru Coduri (penal, civil si de proceduri) prin asumarea raspunderii, pentru ca astfel s-ar evita -- dupa parerea sa -- stricarea calitatii si unitatii textelor prin interventia Parlamentului, vadeste o parere stranie a sefului statului asupra democratiei parlamentare. »Comunicat APADOR-CH:
« APADOR-CH protesteaza impotriva propunerii de adoptare a proiectelor Codului penal, Codului Civil, Codului de Procedura Penala si Codului de Procedura Civila prin asumarea raspunderii Guvernului, intrucat astfel este impiedicata, practic, dezbaterea parlamentara a legilor esentiale pentru sistemul judiciar.
Experienta asumarii raspunderii Guvernului pentru anumite proiecte de lege nu este favorabila acestei proceduri, actele normative adoptate astfel necesitand numeroase “corecturi” din partea Parlamentului sau a Curtii Constitutionale. Or, legile, mai ales cele esentiale cum sunt codurile, nu trebuie sa faca obiectul experimentelor sociale, urmand a fi imbunatatite “din mers”, dupa ce au produs prejudicii destinatarilor acestora, ci trebuie sa fie foarte atent pregatite si dezbatute, inainte de intrarea in vigoare, deci inainte de a putea produce pagube.
Dezbaterea parlamentara reala a proiectelor de coduri se impune mai ales avand in vedere faptul ca procedura de consultare publica a fost viciata. De exemplu, elaborarea proiectului Codului de Procedura Penala s-a facut cu incalcarea prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica.
Astfel, potrivit Legii nr. 52/2003, trebuie supus dezbaterii publice proiectul actului normativ, iar nu doar o simpla ciorna de proiect (o varianta volatila aflata in continua modificare). Din acest motiv, legea prevede si obligativitatea publicarii expunerii de motive odata cu publicarea textului proiectului. Ministerul Justitiei a publicat spre consultare doar o ciorna de proiect denumita “proiect in lucru”, datand din aprilie 2008, fara expunere de motive, si care a suferit modificari de continut din partea ministerului si dupa publicare, conform notei de subsol la acest proiect (“Prezentul proiect este in continuare un Proiect in lucru”). Singurul proiect al Codului de Procedura Penala care indeplineste conditiile Legii nr. 52/2003 si care trebuia dezbatut public este forma finala a acestuia datata 2 decembrie 2008. insa aceasta nu a mai fost pusa in dezbatere publica, ci a fost trimisa direct Parlamentului.
Din aceste motive, APADOR-CH solicita Ministerului Jutitiei si Libertatilor Cetatenesti ca, dupa retragerea proiectului Codului de Procedura Penala din Parlament, sa organizeze o reala dezbatere publica a acestuia cu respectarea stricta a Legii nr. 52/2003.
De asemenea, APADOR-CH cere Guvernului sa renunte la asumarea raspunderii asupra proiectelor tuturor celor patru coduri, iar la finalizerea procedurii de consultare publica pe margina formei finale a proiectelor sa ceara Parlamentului dezbaterea si adoptarea acestora cu procedura de urgenta prevazuta de Constitutie. »
Nicolae Popa: « Exista o cultura a lentorii in solutionarea cauzelor. Magistratul se afla angrenat intr-un duel permanent cu partile… »
Dupa prezentarea Raportului de activitate al CSM pe anul 2008 de catre doamna Lidia Barbulescu in Plenul CSM, ieri, 8 ianuarie 2008, preseditntele Traian Basescu a dat cuvantul, la solicitarea acestuia, domnului Nicolae Popa, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Nicolae Popa: « Si anul trecut, Justitia a stat sub lupa opiniei publice. Sunt si lucruri care caracterizeaza substantial activitatea judecatoreasca. Exista, desigur, si un anumit climat in care-si desfasoara activitatea cei din Justitie, exista o anumita cultura a contenciosului, un fel de razboi al tuturor impotriva tuturor. Ne apropiem de numarul de dosare pe care-l are Germania desi populatia difera (insa din cele 5.600.000 de cauze in Germania doar 1.000.000 ajung sa fie solutionate de judecator, restul intra in solutiile alternative). La noi, la instanta suprema vin oameni din toate partile. Nimeni nu vrea sa inteleaga ca acolo ar trebui sa vina doar reprezentantii acestora. Tin cu dintii sa fie prezenti. »
« Suntem singulari in Uniunea Europeana, anacronici, in sensul ca toate procesele se desfasoara dupa aceleasi reguli procedurale. Exista o cultura a lentorii in solutionarea cauzelor. Magistratul se afla angrenat intr-un duel permanent cu partile, trebuie sa participe, de exemplu, la activitatile in biroul electoral. Recent s-au incheiat astfel de alegeri, am fost prezenti acolo cu toata convingerea noastra ca n-ar trebui sa fim acolo. Nu am auzit un cuvant de multumire din partea autoritatilor in urma acestor alegeri, de aceea am facut eu, am multumit eu magistratilor care au muncit in aceste structuri. »
« As vrea sa spun ca se simte nevoia de a ne concentra asupra realizarii problemelor mari, de referinta din domeniul Justitiei. In sfarsit, suntem de multe ori in situatia de a fi clasificati in oameni care apartin unui sistem corporatist sau sindicalist, aici in CSM, mai ales cand se pune problema raspunderii judecatorilor. Exista preocupare in toata Europa pentru asa ceva. Ati vazut cate masuri disciplinare au fost luate. Toate sanctiunile CSM echivaleaza cu cele din Franta pe ultimii 55 de ani. Am procedat la indepartarea din magistratura. Judecatorul Marghescu executa pedeapsa data de colegii luii judecatori. Ciuca, fosta presedinta de tribuhnal, e in procedura de judecata. Lazar, judecator de tribunal, cu grad de curte de apel, a fost trimis in judecata in stare de arrest, confirmata de Inalta Curte de Casatie si Justiei de mai multe ori si asa mai departe. Trebuie sa se puna capat acestor permanente acuzatii ca judecatorii se apara intre ei. Cand am venit la Inalta Curte erau doua dosare in care erau judecati judecatori, acum sunt 22 de dosare. Pe Lazar nu l-a adus CSM-ul. »
« Exista, de asemenea, dosare binecunoscute: marile dosare de coruptie care incep la Inalta Curte, acolo incep. Se desfasoara dupa toate regulile procedurale. Stiu ca sunt intarzieri. Analizez situatia. Au, ca orice persoana trimisa in judecata, toate garantiile procedurale de care beneficiaza orice alta persoana trimisa in judecata. E foarte bine ca nu mai trebuie sa se suspende judecata cand se sesizeaza Curtea Constitutionala. »
« Nu pot sa dau drumul la decizia cu casele nationalizate luata in admiterea unui recurs in interesul legii pentru ca nu pot sa cad de acord cu judecatorii pe considerente, pe argumente. Nu pot sa-i dau drumul. »
Asociatia Magistratilor din Romania despre OUG nr. 230/2008 ref. cumulul pensiei cu salariul
Comunicat:
« Fata de interventia clarificatoare a premierului Romaniei, dl. Emil Boc, cu privire la ratiunea care a fundamentat Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 230/2008, Asociatia Magistratilor din Romania solicita Consiliului Superior al Magistraturii, in realizarea atributiilor de garant al independentei puterii judecatoresti prevazuta de art. 1 alin. 2 din Legea nr. 304/2004 si art. 1 alineatul 1 din Legea 317/2004 si Presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie in calitate de reprezentant al puterii judecatoresti potrivit art. 3 alin.1 lit.c din Legea nr. 317/2004, sa ia atitudine publica fata de afirmatiile facute de premierul Romaniei, dl. Emil Boc, in declaratia de presa din data de 7 ianuarie 2009.
Sintagma folosita de domnia sa, « …dorim ca in sistem sa intre sange proaspat » creeaza puternice nelinisti si duce la ideea clara a discriminarii pe criteriu de varsta, ca politica oficiala.
Intr-o atare situatie, Asociatia Magistratilor din Romania, solicita celor abilitati de lege a-i reprezenta si apara, sa faca demersurile necesare nationale ori de alta natura, in a elucida chestiunea de o mare gravitate privitoare la discriminarea dupa timpul nasterii fiecaruia dintre noi, interzisa oriunde in lume.
Pe de alta parte, interventia urmeaza a clarifica o a doua forma de discriminare, in raport cu nediferentierea profesiilor, dupa felul muncii, competenta, importanta sociala si alte criterii indispensabile singularizarii functiunilor si identificarii profesiilor intr-un stat.
In acelasi timp pozitia publica ar trebui sa releve gravele incalcari ale principiului neretroactivitatii si sperantei legitime, precum si a altor institutii de drept consacrate national si mai ales international.
Totodata, Asociatia Magistratilor din Romania solicita Consiliului Superior al Magistraturii sa releve demersurile operate in vederea salvgardarii blocajului activitatii de judecata, consecinta a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 223 din 30 decembrie 2008 si a respectarii drepturilor salariale trecute si prezente ale magistratilor.
Consiliul Superior al Magistraturii va trebui sa explice corpului de magistrati, compatibilizarea blocajului de posturi cu lipsa de magistrati prezenta, cu consecinta posibilitatii blocarii sistemului judiciar, contrar obligatiilor asumate de Romania.
Tot astfel, se asteapta din partea Consiliului Superior al Magistraturii, demersuri utile in vederea respectarii dreptului de indemnizare pentru munca suplimentara efectuata.
Asociatia Magistratilor din Romania solicita discutarea publica a consecintelor juridice pe care le implica Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 223/2008 pentru sistemul judiciar.
In speranta ca discriminarile dupa timpul nasterii si dupa profesie vor fi inlaturate, solicitam Consiliului Superior al Magistraturii sa comunice Asociatiei Magistratilor din Romania demersurile intreprinse pe cele doua planuri si cu privire la intrevederea solicitata in acest scop.
Prof. univ. dr. Mona Maria Pivniceru
Presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania »
Comunicat:
„In conformitate cu dispozitiile art. 146 lit. d) din Constitutia Romaniei, ale art. 13 lit. f) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului, republicata si ale art. 11 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, in data 7 ianuarie 2009, Avocatul Poporului a ridicat direct in fata Curtii Constitutionale exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 230/2008 pentru odificarea unor acte normative in domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat si al elor de serviciu.
Anexat se regaseste textul documentului inaintat instantei de contencios constitutional.
*
* *
Domnului prof. univ. dr. Ioan VIDA,
Presedintele Curtii Constitutionale
In conformitate cu dispozitiile art. 146 lit. d) din Constitutia Romaniei, ale art. 13 lit. f) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului, republicata si ale art. 11 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, va transmitem alaturat, exceptia de neconstitutionalitate cu privire la prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 230/2008 pentru modificarea unor acte normative in domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat si al celor de serviciu.
Va asigur, domnule presedinte, de inalta mea consideratie.
Avocatul Poporului,
Prof. univ. dr. Ioan MURARU
Bucuresti, 7 ianuarie 2009
*
* *
Exceptie de neconstitutionalitate cu privire la prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 230/2008 pentru modificarea unor acte normative in domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat si al celor de serviciu, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 4 din 5 ianuarie 2009
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 230/2008 pentru modificarea unor acte normative in domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat si al celor de serviciu, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 4 din 5 ianuarie 2009 este neconstitutionala.
1. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 230/2008 contravine dispozitiilor art. 115 alin. (6) din Constitutie potrivit carora ordonantele de urgenta nu pot afecta drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie.
Astfel, prin Decizia nr. 1189/2008, Curtea Constitutionala a explicat sensul juridic al verbului “a afecta” din cuprinsul textului constitutional al art. 115 alin. (6), retinand diferite nuante, cum ar fi: « a suprima », « a aduce atingere », « a prejudicia », « a vatama », « a leza », « a antrena consecinte negative ».
Este evident asadar, ca prevederile actului normativ indicat instituind in cazul pensionarilor pentru limita de varsta, precum si al celor ai institutiilor din sistemul justitiei, de aparare, ordine publica si siguranta nationala interdictia de a cumula pensia cu veniturile obtinute dintr-o functie remunerata de la bugetul de stat afecteaza in substanta lor, atat dreptul la munca prevazut de art. 41 din Constitutie, potrivit caruia „Dreptul la munca nu poate fi ingradit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de munca este libera”, cat si dreptul la pensie, prevazut de art. 47 alin. (2) teza I, potrivit caruia cetatenii au dreptul la pensie si la alte forme de asigurari sociale publice sau private, prevazute de lege.
Prin continutul lor, acestea sunt drepturi complexe care includ si dreptul la salariu si dreptul la conditii rezonabile de viata, care sa asigure un trai civilizat si decent cetatenilor.
De asemenea, dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 230/2008 contravin si prevederilor art. 6 pct. 1 din Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, ratificat prin Decretul nr. 212/1974. Textul respectiv prevede ca statele parti recunosc dreptul la munca, ce cuprinde dreptul pe care il are orice persoana de a obtine posibilitatea sa-si castige existenta printr-o munca liber aleasa si acceptata si se obliga sa ia masuri pentru garantarea acestui drept.
Potrivit prevederilor art. 20 din Constitutie, dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor trebuie interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte. Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Romania este parte si legile interne, au prioritate reglementarile internationale.
In lumina tuturor acestor texte, este de retinut ca dreptul la munca al unei persoane nu poate forma obiectul vreunei ingradiri sau limitari, fiecare persoana fiind libera sa munceasca in masura posibilitatilor sale fizice si intelectuale pe care doar singura le poate aprecia. In acest sens, Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin Decizia nr. 114/1994 si Decizia nr. 32/1994.
Prin urmare, dreptul la munca si dreptul la pensie, fiind prevazute in Constitutie intra in categoria drepturilor fundamentale, care nu pot fi afectate prin adoptarea ordonantelor de urgenta.
2. Prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 230/2008 vin in conflict cu dispozitiile art. 135 alin. (2) lit. f) din Legea fundamentala care stabilesc in sarcina statului obligatia de a crea conditiile necesare pentru cresterea calitatii vietii, dar si cu art. 44 din Constitutie, referitor la dreptul de proprietate privata.
Totodata, faptul ca potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 230/2008 pensionarii nu pot cumula pensia cu veniturile obtinute dintr-o functie remunerata de la bugetul de stat este contrar art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol Aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Astfel, potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, notiunea de “bun” inglobeaza orice interes al unei persoane de drept privat ce are o valoare economica. In acest sens, dreptul la salariu si dreptul la pensie pot fi asimilate unui drept de proprietate (Cauza Büchen contra Cehiei din 2002).
Salariul si pensia fiind bunuri proprietate privata, protejate de art. 44 din Constitutie si Primul Protocol Aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, interdictia de a cumula pensia cu salariul echivaleaza practic cu o expropriere. Or, potrivit art. 44 alin. (3) din Constitutie, “Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire”.
Mai mult actul normativ criticat nu poate desfiinta un drept castigat, de vreme ce dreptul la pensie este un drept garantat de art. 47 alin. (2) teza I din Legea fundamentala.
3. In lumina argumentelor expuse, nerespectarea acestor norme constitutionale atrage si infrangerea prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (5), potrivit carora « in Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie », obligatie valabila si pentru Guvernul Romaniei.
Motivatia data de Guvern pentru adoptarea ordonantei de urgenta, in sensul ca actuala situatie financiara reclama constrangeri de ordin bugetar, o reducere a cheltuielilor publice de personal, nu poate justifica incalcarea dispozitiilor constitutionale mentionate.
Emiterea acestei ordonante, prin nerespectarea evidenta a dispozitiilor constitutionale, ar prejudicia segmente mari de populatie si ar pune in real pericol buna functionare a multor institutii si structuri statale.
Ca atare, fata de cele invederate, va rugam sa constatati ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 230/2008 pentru modificarea unor acte normative in domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat si al celor de serviciu, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 4 din 5 ianuarie 2009 este neconstitutionala.
Avocatul Poporului,
Prof. univ. dr. Ioan MURARU
Bucuresti, 7 ianuarie 2009”
REACTII:
Presedintele Traian Basescu a declarat ieri la CSM ca patru din cei noua judecatori ai Curtii Constitutionale cumuleaza pensia cu salariul. Este vorba de Nicolae Cochinescu, Acsinte Gaspar, Ion Predescu, Aspazia Cojocaru.
Marian Sarbu, ministrul Muncii: « In functie de decizia pe care o va lua Curtea Constitutionala vom decide daca vom modifica sau nu aceasta Ordonanta, intrucat CCR este instanta suprema in ce priveste constitutionalitatea unei legi. Tin sa precizez, insa, ca indiferent de atacurile care vor fi indreptate impotriva acestei Ordonante, noi nu vom renunta la promovarea unei legi in acest sens in Parlament. Sunt anumite sectoare bugetare care au blocat angajarile persoanelor competente, pentru a sustine in functii anumite persoane iesite la pensie. Prin aceasta masura, noi incercam sa stimulam angajarea tinerilor si sa promovam competenta, iar acest lucru s-ar putea sa nu convina multor angajati cu functii inalte in administratia publica si in magistratura. »
Norica Nicolai: « in acest moment, PNL a luat decizia sa solicite imperitiv, in baza Legii nr. 35, domului Ioan Muraru, Avocatul Poporului, sa procedeze asa cum a procedat cand a sesizat pentru control de neconstiutionalitate OUG care viza acordarea salariilor profesorilor. Nu exista nici un impediment pentru Muraru sa promoveze o actiune la CCR, pentru controlul de constitutionalitate, in regim de urgenta, pentru ca pe 20 ianuarie toate persoanele vizate vor trebui sa opteze, deci efectele juridice se vor produce inainte ca Parlamentul sa-si poata spune cuvantul. Vreau sa subliniez un lucru care mi se pare periculos. Noua Ordonanta de urgenta a guvernului Boc va aduce grave prejudicii bugetului de asigurari sociale, pentru ca acele conventii civile si contracte de drept de autor propuse evita forma legala a contractului de munca. Pe principiul ca stapanul isi invata sluga hoata, guvernul Boc isi indeamna cetatenii sa incalce legea. »
CSM. Activitatea Inspectiei Judiciare in anul 2008
In anul 2008 Consiliul Superior al Magistraturii si-a intarit rolul de consiliu disciplinar, dorind prin aceasta sa sanctioneze manifestarile comportamentale venite din partea unor magistrati, neconforme statutului si misiunii pe care acestia si le-au asumat in momentul in care au imbracat roba de judecator sau de procuror. Activitatea Inspectiei Judiciare a determinat imbunatatirea activitatii parchetelor si instantelor verificate in anul 2008, cu deosebire in ce priveste finalizarea cu celeritate a cercetarilor in cauzele penale si a solutionarii dosarelor de catre instanta.
Pana la 19 decembrie 2008, la Inspectia Judiciara s-au inregistrat, in vederea solutionarii, un numar total de 5987 lucrari.
Dintre acestea, Serviciul de inspectie judiciara pentru judecatori a avut spre solutionare un numar total de 4192 lucrari, din care 3624 sesizari inregistrate in cursul anului 2008, iar 568 reveniri la lucrarile deja solutionate.
In aceeasi perioada, Serviciul de inspectie judiciara pentru procurori a avut spre solutionare un numar total de 1795 lucrari, din care 1516 sesizari inregistrate in cursul anului 2008, iar 279 reveniri la lucrarile deja solutionate.
In 34 de cazuri, verificarile s-au dispus din oficiu de Consiliul Superior al Magistraturii si au vizat aspectele sesizate in mass-media.
Sectia pentru judecatori a solutionat 16 cauze in cursul anului 2008 , 3 sesizari fiind respinse si 13 admise, cu aplicarea urmatoarelor sanctiuni:
- 8 sanctiuni de diminuare indemnizatiei lunare brute
- 2 sanctiuni de excludere din magistratura
- 1 mutare disciplinara
- 2 sanctiuni de avertisment.
Sectia pentru procurori a solutionat 6 cauze in cursul anului 2008 (indiferent de data sesizarii), 1 sesizare fiind respinsa si 5 admise, cu aplicarea urmatoarelor sanctiuni:
- 2 sanctiuni cu avertisment
- 2 sanctiuni de diminuare a indemnizatiei lunare brute
- 1 excludere din magistratura .
Majoritatea petitiilor adresate Inspectiei au vizat chestiuni de judecata sau de administrare a urmaririi penale, care, potrivit legii, nu pot face obiectul verificarilor administrative de competenta Inspectiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, deoarece sunt supuse exclusiv controlului judiciar, prin exercitarea, in conditiile si de catre persoanele expres si limitativ prevazute de lege, a cailor de atac.
Pe de alta parte, in unele cazuri, angajarea raspunderii disciplinare a magistratilor nu a mai fost posibila, intrucat sesizarea a fost adresata Consiliului Superior al Magistraturii dupa implinirea termenului de 1 an, in limitele caruia se putea exercita actiunea disciplinara, astfel cum dispun prevederile art. 46 alin. 8 din Legea nr. 317/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Consiliul Superior al Magistraturii a folosit toate parghiile legale pe care le-a avut la dispozitie pentru eficientizarea justitiei, care trebuie sa fie recunoscuta si sa-si afirme rolul de serviciu public.
Judecator Cecilia Morariu
Purtator de cuvant al Consiliului Superior al Magistraturii
CSM face demersuri pentru a obtine derogari de la embargoul ocuparii posturilor publice
n vederea sistarii aplicarii prevederilor ordonatei privind blocarea ocuparii posturilor vacante din sistemul judiciar, Consiliul Superior al Magistraturii a trimis o scrisoare Ministerului Finantelor si Ministerului Muncii si Protectiei Sociale.
Judecator Cecilia Morariu, purtator de cuvint al CSM, a declarat pentru NewsIn: « Daca prevederile acestei ordonante s-ar aplica si in cazul magistratilor, toate angajamentele privind resursele umane luate de CSM in fata organizatiilor europene ar fi compromise.”
La randul sau, Ministerul Justitiei si-a manifestat dorinta de exceptare de la aceste masuri ref. concursul de ocupare a posturilor vacante din sistemul de probatiune.
Criza la INM. Absolventii sunt nemultumiti de repartizare
Nemultumiti de modul de repartizare a posturilor -- in ordinea descrescatoare a notelor obtinute la examenul de capacitate si fara a tine cont de specializarea si optiunea fiecaruia la sustinerea probelor scrise si orale -- 180 de absolventi ai Institutului National al Magistraturii au adresat un memoriu Consiliului Superior al Magistraturii.
Viitorii magistrati arata: « Candidatii au fost repartizati din oficiu inainte de sustinerea examenului in functie de specialitatea fiecaruia (…) iar personalul asimilat a avut drept de optiune la sustinerea examenului cu judecatorii sau procurorii, fiind evident ca intre cele doua variante exista diferente. »
Dragos Calin, membru al consiliului director al Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania (UNJR): « Este o situatie absurda. Absolventii sunt nemultumiti de faptul ca vor fi repartizati in functie de notele obtinute, fara sa se tina cont de optiunile lor. »
Boc dă soluţia pentru pensionarii de stat
08.01.2009
La câteva zile de la intrarea în vigoare a ordonanţei care interzice cumulul pensiilor cu salariile din sistemul public, unii miniştri şi-au dat seama că actul normativ afectează anumite categorii de persoane care nu erau vizate de guvern. Ministrul sănătăţii, Ion Bazac, dorea ieri să propună premierului Emil Boc rectificarea ordonanţei.
„Având în vedere lipsa acută de cadre medicale specializate, mai ales în mediul rural, voi propune ca medicii pensionari să rămână angajaţi în continuare, până la ocuparea posturilor prin concurs“, a declarat Ion Bazac, citat de NewsIn.
El a adăugat că Ministerul Sănătăţii este de acord cu decizia guvernului de a susţine tinerii, dar este preocupat de situaţia specială cu care se confruntă sistemul medical în prezent. În sistemul sanitar lucrează acum aproximativ 600 de medici pensionari, dintre care 500 în mediul urban, iar 100, în mediul rural.
Şi Ministerul Culturii era interesat de găsirea unei soluţii, în condiţiile în care sute de actori ar fi afectaţi de ordonanţa cabinetului Boc. „Urmează să fie purtate discuţii referitoare la această problemă, ca urmare a reacţiilor numeroase apărute după ce ordonanţa a fost publicată în Monitorul Oficial“, a spus Alexandru Bălăşescu, purtătorul de cuvânt al instituţiei.
Interpretare, fără modificare
Premierul Emil Boc a anunţat aseară, în cadrul unei declaraţii publice de presă, că ordonanţa care interzice cumulul de salarii şi pensii de la stat rămâne în vigoare şi că „nu vom schimba nici o virgulă din ea“. Pe de altă parte, premierul a menţionat că actorii, profesorii, medicii pot să-şi desfăşoare în continuare activitatea la stat, după pensionare, dar nu în baza unui contract de muncă, pentru care să primească salariu, ci pe baza unor convenţii civile ori a unor contracte pe legea drepturilor de autor. În acest sens, şeful guvernului a anunţat că Ministerul Finanţelor şi Ministerul Muncii au elaborat deja un ordin comun, care lămureşte situaţiile-problemă.
In Monitorul Oficial nr. 887 din 29 decembrie 2008 a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 1354/2008 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, precum si art. 1 alin. (3), art. 8 alin. (5) lit. b) si art. 13 din Ordonanta Guvernului nr. 55/2002 privind regimul juridic al sanctiunii prestarii unei activitati in folosul comunitatii, asa cum a fost modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 108/2003 privind desfiintarea inchisorii contraventionale.
Curtea, sesizata din oficiu de Judecatoria Ploiesti, s-a pronuntat cu privire la constitutionalitatea urmatoarelor texte legale:
Art. 9 alin. (5) din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor: « In cazul in care contravenientul nu a achitat amenda in termenul prevazut la alin. (4), instanta procedeaza la inlocuirea amenzii cu sanctiunea obligarii la prestarea unei activitati in folosul comunitatii, cu acordul acestuia. »
Art. 1 alin. (3) din OG nr. 55/2002 privind regimul juridic al sanctiunii prestarii unei activitati in folosul comunitatii: « Sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii poate fi aplicata numai daca exista consimtamantul contravenientului. »
Art. 8 alin. (5) lit. b) din OG nr. 55/2002 privind regimul juridic al sanctiunii prestarii unei activitati in folosul comunitatii: « (5) Instanta apreciaza asupra legalitatii si temeiniciei procesului-verbal si pronunta una dintre urmatoarele solutii:
b) aplica sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii, cu consimtamantul contravenientului, daca apreciaza ca aplicarea amenzii contraventionale nu este indestulatoare ori contravenientul nu dispune de mijloace materiale si financiare pentru plata acesteia; »
Art. 13 din OG nr. 55/2002: « In toate situatiile, dupa luarea consimtamantului contravenientului instanta, prin hotarare, stabileste natura activitatilor ce vor fi prestate de acesta in folosul comunitatii, pe baza datelor comunicate de primarul localitatii in care contravenientul isi are domiciliul sau resedinta, tinand seama de aptitudinile sale fizice si psihice, precum si de nivelul pregatirii profesionale. »
Potrivit Curtii, conditionarea de acordul contravenientului a aplicarii sanctiunii obligarii la prestarea unei activitati in folosul comunitatii lipseste de eficienta sanctiunea aplicata pentru comiterea unei fapte antisociale, cu consecinta incalcarii dispozitiilor art. 1 alin. (5) din Constitutia Romaniei, in conformitate cu care « In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie ».
Dispozitivul deciziei:
« Admite exceptia de neconstitutionalitate si constata ca sintagma « cu acordul acestuia » din art. 9 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, precum si sintagmele « numai daca exista consimtamantul contravenientului », « cu consimtamantul contravenientului » si « dupa luarea consimtamantului contravenientului » din art. 1 alin. (3), art. 8 alin. (5) lit. b) si, respectiv, art. 13 din Ordonanta Guvernului nr. 55/2002 privind regimul juridic al sanctiunii prestarii unei activitati in folosul comunitatii, asa cum a fost modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 108/2003 privind desfiintarea inchisorii contraventionale, sunt neconstitutionale. (…) »
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii se va intruni in sedinta joi, 8 ianuarie 2008, pentru prezentarea Raportului de activitate al Consiliului Superior al Magistraturii pe anul 2008 si alegerea noii conduceri.
Jud. Lidia Barbulescu si proc. Gratiana Isac au indeplinit functia de presedinte, respectiv vicepresedinte in anul 2008.
In acest an, favoriti sunt, se pare, jud. Virgil Andreies si proc. Bogdan Licu.
Virgil Andreies: « Inca nu am luat nici o hotarare in acest sens. Pot decide chiar si in dimineata alegerilor. » Bogdan Licu si-a manifestat rezerve fata de ideea de a candida.
Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a semnat marti, 6 ianuarie a.c., Decretul pentru eliberarea din functia de procuror sef adjunct al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a doamnei Ciurea Angela Elisabeta - demisie.
Baroul Bucuresti informeaza ca in cadrul discutiilor purtate cu domnul Victor Ponta, Ministru pentru Relatia cu Parlamentul, Decanul Baroului Bucuresti, av. Ion Ilie-Iordachescu, a fost informat ca au fost retrase de la Parlament proiectele Codului Penal si al Codului de Procedura Penala, urmand ca acestea sa fie rediscutate de toti factorii implicati in actul de justitie.
RIL admis. Verificarea rechizitoriului
In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 831 din 10 decembrie 2008 a fost publicata Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 9/2008 privind examinarea recursului in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie referitor la verificarea legalitatii si temeiniciei actului de trimitere in judecata, conform art. 264 alin. 3 din Codul de procedura penala, in cazul cand inaintarea rechizitoriului instantei competente se face prin adresa, sub semnatura prim-procurorului, procurorului general al parchetului de pe langa curtea de apel sau a procurorului ierarhic superior.
Chestiunea controversata, vizand verificarea legalitatii si temeiniciei actului de trimitere in judecata, conform art. 264 alin. 3 din Codul de procedura penala, in cazul cand inaintarea rechizitoriului instantei competente se face prin adresa, sub semnatura prim-procurorului, procurorului general al parchetului de pe langa curtea de apel sau a procurorului ierarhic superior, a primit doua categorii de solutii (art. 264 alin. 3 C.pr.pen.: “Rechizitoriul este verificat sub aspectul legalitatii si temeiniciei de prim-procurorul parchetului sau, dupa caz, de procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel, iar cand urmarirea este facuta de acesta, verificarea se face de procurorul ierarhic superior. Cand urmarirea penala este efectuata de un procuror de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, rechizitoriul este verificat de procurorul-sef de sectie, iar cand urmarirea penala este efectuata de acesta, verificarea se face de catre procurorul general al acestui parchet. in cauzele cu arestati, verificarea se face de urgenta si inainte de expirarea duratei arestarii preventive.”)
Unele instante au considerat ca verificarea legalitatii si temeiniciei rechizitoriului se presupune efectuata in cazul in care acesta nu a fost infirmat, pentru realizarea conditiilor instituite de art. 264 alin. 3 din Codul de procedura penala fiind suficienta semnatura procurorului ierarhic superior pe adresa de inaintare a dosarului catre instanta competenta.
Alte instante, dimpotriva, s-au pronuntat in sensul ca verificarea rechizitoriului trebuie concretizata in mentiune expresa, apreciind ca semnarea adresei de inaintare a dosarului de catre procurorul ierarhic superior nu poate presupune indeplinirea obligatiei instituite de acest text de lege.
Inalta Curtea a apreciat ca aceasta din urma este solutia conforma cu legea, dispunand:
« Admit recursul in interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Dispozitiile art. 264 alin. 3 din Codul de procedura penala se interpreteaza in sensul ca, rechizitoriul trebuie sa contina mentiunea « verificat sub aspectul legalitatii si temeiniciei ». Lipsa acestei mentiuni atrage neregularitatea actului de sesizare, in conditiile art. 300 alin. 2 din Codul de procedura penala, in sensul ca ea poate fi inlaturata, dupa caz, fie de indata, fie prin acordarea unui termen in acest scop. (…)”
Daniel Voicu, partener in cadrul VOICU & FILIPESCU: « VOICU & FILIPESCU a inregistrat in ultimii ani un ritm mediu de crestere de aproximativ 30% in privinta volumului de lucru si a incasarilor. Speram ca si in 2009 sa pastram o tendinta de evolutie similara. Estimam o cifra de afaceri de aproximativ 4,5 milioane euro pentru 2009.
VOICU & FILIPESCU primeste de mult timp cereri de consultanta fiscala din partea clientilor in acest sens si intentionam definirea in scurt timp a unei colaborari formale cu o firma de consultanta fiscala.
Nu cred ca se poate vorbi de o scadere sau o stagnare in perioada urmatoare, avand in vedere ritmul alert de crestere inregistrat in ultimii ani de piata locala de avocatura, caracteristic unei piete in dezvoltare. Cred ca in 2009 ne putem astepta cel mult la o « asezare » a pietei, ceea ce s-ar putea traduce in rate de crestere mai mici pentru firme.
Litigiile, falimentele, dreptul muncii (restructurari) sunt apreciate ca directii potentiale de manifestare a nevoii de servicii juridice in conditiile economice actuale. Am putea asista de asemenea in perioada urmatoare la o reorientare a atentiei investitorilor care sa aduca de lucru avocatilor pe proiecte de infrastructura, energie, fonduri structurale. Firmele mari, care ofera servicii integrate si pot acoperi orice nevoie juridica a clientilor beneficiaza de mai multa flexibilitate, de mai multe resurse, se pot adapta mai usor schimbarilor. »
« O sa facem o coalitie a judecatorilor »
Jud. Mona Maria Pivniceru, presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania (AMR), a declarat ref. plata drepturilor salariale castigate in instanta incepand cu 31 Martie: « O sa facem o coalitie a judecatorilor, adunam toate titlurile executorii si vom sesiza in bloc Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Pe mine nu ma intereseza bugetul Guvernului. Este vorba despre drepturi restante, care ar fi trebuit sa fie prevazute in buget. Noi am castigat in instanta impotriva Ministerului Justitiei, n-avem nevoie sa vina Guvernul sa ne spuna cum sa ne luam banii. »
La randul sau, procurorul Constantin Sima, membru al Asociatiei Procurorilor din Romania, a declarat: « O a doua esalonare este deja un lucru inacceptabil. Asteptam, din partea ministrului Justitiei, sa fim invitati la niste discutii. »
Judecator Cristi Danilet, vicepresedinte SoJust: « Ganditi-va ca vorbim de sume enorme, intre 40.000 si 70.000 de lei pentru fiecare magistrat si asta numai intr-o prima transa. Vorbim aici de plata salariilor restante pentru 6.000 de magistrati. Nu putem forta Guvernul, stim ca nu are de unde sa dea atatia bani. Vom fi multumiti si daca primim ceva peste trei luni, in rest, nu cred ca va face cineva ceva. »
Restricţii bugetare fără precedent
05.01.2009
Noul guvern a strâns drastic cureaua la cheltuielile şi facilităţile acordate bugetarilor, pentru a face faţă încasărilor tot mai reduse la buget, pe fondul crizei mondiale.
România a păşit în 2009 pe fondul unor restricţii bugetare fără precedent. Acestea au fost impuse printr-un set de ordonanţe de urgenţă adoptate de guvernul Boc în şedinţa din 30 decembrie 2008, însă unele măsuri au fost făcute publice după trecerea în noul an.
Majorarea pensiilor se amână
Deşi trebuia să se majoreze începând cu 1 ianuarie, pensiile au fost menţinute la nivelul de la sfârşitul anului trecut până la aprobarea bugetului pe 2009.
Fostul guvern decisese în luna decembrie ca valoarea punctului de pensie pentru 2009 să fie de 763,7 lei, începând cu 1 ianuarie. Ordonanţa adoptată marţi de guvern a stabilit însă că punctul de pensie va fi menţinut la nivelul din luna octombrie 2008, adică 697,5 lei, până pe data de 1 a lunii următoare publicării în Monitorul Oficial a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2009.
Fără tichete de masă pentru bugetari
Potrivit altei ordonanţe de urgenţă, instituţiile publice centrale şi locale, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, nu vor acorda tichete de masă în 2009 propriilor angajaţi. Instituţiile publice vizate sunt parlamentul, Administraţia Prezidenţială, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi publice, instituţiile publice autonome, precum şi cele din subordinea acestora, indiferent de modul lor de finanţare, în vreme ce autorităţi ale administraţiei publice locale sunt consiliile locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor Bucureştiului, consiliile judeţene şi Consiliul General al municipiului Bucureşti.
Aceeaşi ordonanţă de urgenţă stabileşte şi că în 2009 nu se mai acordă compensaţii în bani pentru tichetele CFR neutilizate în 2008 de pensionari.
Cheltuieli înjumătăţite pentru maşini şi mobilă
Executivul a decis şi că autorităţile publice trebuie să micşoreze cu 50% cheltuielile pentru autoturisme, mobilier şi birotică în 2009, comparativ cu anul 2008, iar funcţiile de conducere din sistemul public vor avea o pondere de cel mult 12% din numărul total al funcţiilor publice.
Guvernul a mai decis că secretarii şi subsecretarii de stat vor călători în 2009 doar la clasa „economic“, iar personalul din administraţie trimis în deplasări externe va utiliza în străinătate mijloacele de transport în comun, nu taxiurile.
„Ştiu că vor trezi zâmbete asemenea măsuri, dar semnalul vreau să fie clar în tot sistemul: este un an în care trebuie să economisim de peste tot. Chiar dacă aceste măsuri nu vor avea impact bugetar extraordinar sub aspectul economiilor, vreau să se înţeleagă încă o dată în primul rând faptul că demnitarii sunt primii care strâng cureaua în aceste vremuri de criză“, a spus Boc.
Ori pensie, ori salariu
Printr-o altă decizie, executivul a interzis angajaţilor statului să cumuleze pensia cu salariul, iar cei care au beneficiat de salarii compensatorii la pensionare şi doresc să lucreze în continuare în sistemul public vor fi obligaţi să returneze salariile compensatorii în termen de 30 de zile. Prim-ministrul a precizat că majoritatea cazurilor se regăsesc în domeniile justiţiei, armatei şi internelor. Potrivit unei evaluări prezentate de Boc, doar în structurile centrale ale Ministerului Internelor sunt aproximativ 350 de astfel de cazuri. Emil Boc a spus că una dintre persoanele vizate de această decizie a guvernului este ministrul administraţiei şi internelor, Gabriel Oprea, care a beneficiat, la pensionare, de plata unor compensaţii de „aproape un miliard de lei (vechi -- n.r.)“.
„Este o chestiune care în ultimă instanţă vizează şi un efect curativ al sistemului de a pune ordine şi de a stabili clar cine şi cum câştigă în sistemul nostru public, pentru că principala noastră preocupare este să gestionăm cât mai bine banul public. Or, nu este firesc ca o persoană care a luat cu ocazia pensionării sume compensatorii de ordinul miliardelor de lei vechi a doua zi să se reîncadreze pe o poziţie publică într-un minister, să cumuleze pensia cu salariul, în detrimentul, repet, al banului public, care trebuie, mai ales într-un asemenea context de criză, să fie foarte bine gestionat“, a explicat Boc, citat de NewsIn.
S-a anulat reducerea de 5% pentru impozitele achitate mai devreme
Guvernul a abrogat pe 30 decembrie şi actul normativ ce prevedea o bonificaţie de 5% din valoarea obligaţiilor fiscale pentru contribuabilii care achită dările către stat cu cel puţin zece zile înainte de termenul de plată stabilit şi care acorda o primă de 1.000 de euro firmelor care angajează şomeri. Prin urmare, dispar astfel cozile şi înghesuiala ce se creau la începutul fiecăruia an de către oamenii care se grăbeau să-şi plătească impozitele pentru a beneficia de reducerea de 5%. Pe de altă parte, încasările vor merge mult mai greu, bugetele locale putându-se confrunta cu lipsa de lichidităţi.
05.01.2009
Guvernul a adoptat marţea trecută o ordonanţă de urgenţă privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii, având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sistemul justiţiei, care prevede că aceasta se realizează începând cu 31 martie 2009.
Actul normativ prevede că sunt exceptate plăţile prevăzute de OUG nr. 75/2008, care vor continua să se facă potrivit eşalonării stabilite prin Ordinul comun al ministrului justiţiei, ministrului economiei şi finanţelor, preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. „Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti, având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sistemul justiţiei, devenite executorii până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, cu excepţia celor care intră sub incidenţa Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei, se realizează începând cu 31 martie 2009“, se precizează într-un comunicat de presă al guvernului.
Cabinetul Boc îşi justifică amânarea plăţilor prin necesitatea identificării unor noi resurse financiare cu scopul de a îmbunătăţi capacitatea administrativă a instanţelor şi Parchetelor şi că e nevoie să se ţină cont de influenţa „substanţială asupra bugetului de stat pe anul 2009“ pe care o are punerea în aplicare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei.
„Această măsură, cu aplicabilitate limitată în timp, este necesară în condiţiile în care resursele bugetare sunt influenţate de criza economică pe care o traversează România. Mai mult, întrucât bugetul de stat pe anul 2009 nu a fost încă aprobat, instituţiile publice, inclusiv Ministerul Justiţiei, se află în imposibilitatea angajării de cheltuieli bugetare care să depăşească 1/12 din prevederile bugetare ale anului 2008, situaţie în care s-ar afla ordonatorii principali de credite din sistemul justiţiei dacă ar pune în executare aceste titluri executorii“, se mai precizează în comunicatul de presă al guvernului.
05.01.2009
Ordonanţa de Guvern nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare este neconstituţională deoarece unele prevederi lasă să se înţeleagă că instanţele judecătoreşti au competenţa să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, arată Curtea Constituţională a României.
Curtea a constatat că ordonanţa „lasă posibilitatea desprinderii unui înţeles neconstituţional“, astfel încât instanţele judecătoreşti au posibilitatea de a anula prevederile legale pe care le consideră discriminatorii şi de a le înlocui cu alte norme de aplicare generală, neavute în vedere de legiuitor. „Un asemenea înţeles al dispoziţiilor ordonanţei, prin care se conferă instanţelor judecătoreşti competenţa de a desfiinţa norme juridice instituite prin lege şi de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, este evident neconstituţional, întrucât încalcă principiul separaţiei puterilor“, se arată în motivarea deciziei Curţii Constituţionale din 4 decembrie, publicată pe site-ul instituţiei. Prin urmare, parlamentul şi, prin delegare legislativă, guvernul au competenţa de a institui, modifica şi abroga norme juridice de aplicare generală, susţin magistraţii Curţii Constituţionale, pe când instanţele judecătoreşti nu au o asemenea competenţă, misiunea acestora fiind să aplice legea.
Curtea Constituţională a fost sesizată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, într-un dosar aflat pe rolul Curţii de Apel Braşov. Excepţia de neconstituţionalitate semnalată de Parchetul General se referă la anumite prevederi din ordonanţa atacată, dar judecătorii au decis să analizeze toate articolele OG nr. 137/2000, având în vedere că „dispoziţiile legale atacate sunt indisolubil legate de toate celelalte dispoziţii cuprinse în ordonanţa guvernului“.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a susţinut, în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, că prevederile de lege criticate contravin legii fundamentale, în măsura în care din acestea rezultă că instanţele judecătoreşti au competenţa de a cenzura soluţia aleasă de legiuitor şi să acorde drepturi salariale prevăzute exclusiv în beneficiul altor categorii de salariaţi decât reclamanţii, instituindu-se astfel, pe cale judiciară, sisteme de salarizare paralele celor stabilite prin acte normative.
Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 a fost atacată de mai multe ori cu privire la constituţionalitatea sa, Curtea declarând neconstituţionale mai multe articole. De data aceasta, ordonanţa, în întregul ei, a fost declarată contrară legii fundamentale.
05.01.2009
In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 899 din 31 decembrie 2008 a fost publicata Ordonanta de urgenta nr. 222/2008 pentru modificarea art. 31 din Orodnanta de urgenta a Guvernului nr. 79/2008 privind masuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici si unele masuri referitoare la remunerarea conducatorilor si adjunctilor conducatorilor autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale.
Directorul general/directorul regiilor autonome, societatilor si companiilor nationale si societatilor comerciale aflate in coordonarea, subordonarea sau sub autoritatea ministerelor, organelor de specialitate ale administratiei publice centrale si autoritatilor pulice centrale la care statul este actionar unic sau majoritar precum si filialele acestora, vor beneficia de o remuneratie care nu poate depasi nivelul indemnizatiei lunare acordate prin lege pentru functia de secretar de stat.
Directorul general/directorul regiilor autonome, societatilor si companiilor de interes judetean aflate in coordonarea, subordonarea unei unitati administrativ-teritoriale judetene, precum si filialele acestora vor beneficia de o remuneratie care nu poate depasi nivelul indemnizatiei lunare acordate prin lege pentru functia de vicepresedinte ale consiliului judetean, respectiv viceprimar al municipiului Bucuresti.
Directorul general/directorul regiilor autonome, societatilor si companiilor de interes local aflate in coordonarea, subordonarea unei unitati administrativ-teritoriale de interes local, precum si filialele acestora vor beneficia de o remuneratie care nu poate depasi nivelul indemnizatiei lunare acordate prin lege pentru functia de viceprimar.
Remuneratia maxima si singura forma de remuneratie a conducatorilor si adjunctilor conducatorilor autoritatilor si institutiilor publice, aflate in subordinea, autoritatea sau in coordonarea Guvernului, ministerelor si celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale, precum si cele aflate in coordonarea primului-ministru o constituie o suma egala cu indemnizatia prevazuta de lege pentru functia de secretar de stat din ministere, respectiv de subsecretar de stat din ministere.
Aceste noi dispozitii se vor aplica in perioada ianuarie-decembrie 2009.
05.01.2009
Doru Bostina, coordonator BOSTINA SI ASOCIATII, a declarat pentru NewsIn: « Piata de capital, imobiliarele etc. au scazut dramatic pe finalul lui 2008 si nu sunt semne ca in 2009 situatia sa se schimbe. In acelasi timp, in cazul particular al Romaniei in perioada post-aderare, investitiile din fondurile europene in infrastructura, utilitati, mediu, energie regenerabila etc. vor putea asigura dezvoltarea pietei de avocatura de business, chiar daca nu in ritmul din ultimii trei sau patru ani.
Daca veniturile inainte de criza proveneau in cea mai mare parte sau exclusiv din imobiliare, piata de capital etc. cu siguranta casele respective vor trebui fie sa se reorienteze rapid spre zonele cu potential in caz de criza, litigii, executari silite, preluari ostile, ceea ce este foarte greu intr-o piata in care specializarea de inalta clasa este (…) foarte greu de obtinut, fie sa reduca din cheltuieli. Nu in cele din urma, faci planuri de crestere pentru ce va fi dupa criza si iti pastrezi optimismul ca esti pe dumul cel bun.
Probabil ca o piata mica, dar in expansiune, unde concurenta este mai degraba o chestiune de prestigiu decat un imperativ economic, stimuleaza fortele centrifuge dintr-o casa de avocatura. Tot asa, probabil ca intr-o economie in recesiune, cu o piata ce se restrange rapid, ar putea intari fortele centripete. Aceasta ar putea favoriza fuziunile de pe piata de avocatura, insa este putin probabil ca vreuna din primele 10 case de avocatura din Romania sa fie dispusa sa fuzioneze cu alta de o marime comparabila. »
5 Ianuarie 2009
Majorarea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata de la 540 de lei, cat a fost pana la 31 decembrie 2008, la 600 de lei, a fost stabilita prin Hotararea Guvernului nr. 1051/2008, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 649 din 12 septembrie 2008.
Nerespectarea nivelului minim al salariului prevazut de HG nr. 1051/2008 constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei. Constatarea contraventiei si aplicarea sanctiunii se fac de catre personalul Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse, prin inspectoratele teritoriale de munca judetene si al municipiului Bucuresti, imputernicit, dupa caz, prin ordin al ministrului muncii, familiei si egalitatii de sanse.
Salariul minim, intre 600 de lei si 1200 de lei
Prin Contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007 – 2010, au fost stabiliti coeficientii minimi de ierarhizare pentru urmatoarele categorii de salariati:
a) muncitori:
1. necalificati = 1,
2. calificati = 1,2;
b) personal administrativ incadrat in functii pentru care conditia de pregatire este:
1. liceala = 1,2,
2. postliceala = 1,25;
c) personal de specialitate incadrat pe functii pentru care conditia de pregatire este:
1. scoala de maistri = 1,3,
2. studii superioare de scurta durata = 1,5;
d) personal incadrat pe functii pentru care conditia de pregatire este cea de studii superioare = 2.
Prin aplicarea coeficientilor minimi de ierarhizare, in functie de valoarea de 600 de lei a castigului salarial minim, in vigoare, conform HG nr. 1051/2008, de la 1 ianuarie 2009, salariul minim va fi de:
- 1200 de lei pentru personalul incadrat pe functii pentru care conditia de pregatire este cea de studii superioare;
- 900 de lei pentru personalul incadrat pe functii pentru care conditia de pregatire este studii superioare de scurta durata;
- 780 de lei pentru personalul de specialitate incadrat pe functii pentru care conditia de pregatire este scoala de maistri;
- 750 de lei pentru personalul administrativ incadrat in functii pentru care conditiile de pregatire sunt studiile postliceale;
- 720 de lei pentru muncitori calificati si pentru personal administrativ incadrat in functii pentru care conditiile de pregatire sunt studii liceale;
- 600 de lei pentru muncitori necalificati.
Contractul colectiv de munca unic la nivel national cuprinde drepturile si obligatiile angajatorilor si ale salariatilor cu privire la conditiile generale de munca prevazute de legislatia in vigoare, precum si cele convenite in procesul de negociere.
Termenul de angajat, conform Contractului colectiv de munca, desemneaza persoana juridica sau fizica autorizata potrivit legii, care administreaza, utilizeaza capital, indiferent de natura acestuia, si care foloseste forta de munca salariata.
Aida lui Adrian Nastase Nastase are pensie militara, dar primeste bani si de la Parlament
05.01.2009
Parlamentul, vaca de muls pentru pensionarii de lux
La Parlament, si-au gasit posturi de consilier pe la diferite comisii alti fosti militari. Fosta garda de corp a lui Adrian Nastase, Aida Bajenaru, dupa ce a iesit la pensie din SPP, si-a mai gasit un job la Camera Deputatilor, ca director la Directia de Asistenta Logistica. Pensia doamnei Bajenaru este de 31.200 RON la care se adauga salariul de 45.135 RON lunar. Gheorghe Dinica este seful Directiei de Protocol, unde castiga anual 28.000 lei, plus pensia de 28.600. In aceeasi situatie se afla secretarul general adjunct al Camerei Deputatilor, Sfecareanu Nicolae, care primeste o retributie de la Parlament de circa 84.000 RON la care se adauga o pensie militara de stat, ca fost angajat al MApN, in valoare de 25.722 RON.
Nu le ajunge un singur loc de munca
Chiar daca sunt pensionari, unii functionari parlamentari nu se multumesc doar cu un singur salariu si sunt in acelasi timp consilieri in 3-4 locuri. Evident ca nu au timpul fizic necesar sa se deplaseze dintr-un capat in altul al orasului,dar si sa mai si munceasca. In schimb, castiga “binisor”. Mariana Alexandrescu este consilier parlamentar, consilier la o societate comerciala, consilier la Ministerul Justitiei (de unde incaseaza anual 52.000 RON). La toate aceste slujbe se adauga o pensie de serviciu care se cifreaza la 64.800 RON anual. Mariana Alexandrescu este angajata la cabinetul secretarului general adjunct Mihai Unghianu. Tot de un cumul de functii de “consiliere” beneficiaza si Canangiu Constantin Catalin, care activeaza la Secretariatul grupului parlamentar al PNL. El incaseaza din activitatea de consiliere de la Camera Deputatilor 20.844 RON, de la Ministerul Culturii 7.391 RON, din consilierea de la Ministerul Finantelor 4.085 RON, iar de la Ministerul Justitiei 32.055 RON.Un alt functionar de lux este si Taranu Mihai, expert parlamentar si sef serviciu la Comisia de aparare. Pe langa pensia militara de 19.700 RON, el mai castiga 32.667 din “expertiza” parlamentara. Si la Comisia de invatamant exista un consilier, Nastasescu Vasile, care are un salariu de 11.925 RON plus o pensie militara de 35.000 RON anual. Kalber Dan este consilier la Comisia de cultura si expert la Ministerul Culturii, iar Voica Ioan cumuleaza si el doua functii, tot la stat : consilier la Comisia de invatamant si salariat la ANSIT (institutie din subordinea Guvernului). Popescu Mihai, consilier la Comisia de control al activitatii SRI, are 40.872 RON anual, la care se adauga pensia militara de 42.000 RON. Tot la Comisia SRI mai lucreaza ca referent si Dumitrescu Virginia. Ea are un salariu anual de 19.743 RON la care se adauga pensia de 16.500 RON. Ordonanta ii va afecta si pe profesorii-pensionari care nu vor mai putea avea cumul de venituri, dar vor putea trece la sistemul platii cu ora, acest lucru insemnand ca nu vor mai putea beneficia de concediu de odihna platit.
Presedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, nu este de acord cu masura luata de Executiv. El sustine ca a fost o masura pripita si ca unii pensionari, cum sunt cei din cercetare si învatamânt, pot fi foarte utili, în continuare, societatii. “Graba strica treaba si ar fi bine sa se evite asemenea practici”, spune Ion Iliescu pe blogul sau.
Averea ministrului Gabriel Oprea: Sapte case si apartamente, doua masini de lux si conturi bancare de peste 2500000 euro
05.01.2009
Doua case de 800 de metri patrati si una de 450 de metri patrati in Bucuresti si Pipera, doua apartamente in zone centrale din Capitala, doua case de vacanta la Predeal si Mangalia, un Mercedes si obiecte de arta de 50.000 de euro sunt cateva dintre bunurile ministrului Internelor, Gabriel Oprea, relateaza NewsIn.
Potrivit declaratiei de avere postata luni pe site-ul Guvernului, Oprea mai detine un spatiu comercial in sectorul 5 al Capitalei, dar si un teren intravilan de 2.322,8 de metri patrati situat in comuna Voluntari.
Ministrul Admnistratiei si Internelor a castigat 2.500.000 de euro, in 2007, doar din vanzarea catre o firma a unui teren de 3000 de metri patrati din Pipera. De asemenea, Oprea detine si obiecte de arta in valoare de 50.000 de euro, precum si bijuterii de 10.000 de euro. La capitolul masini, ministrul are declarate doua autoturisme de lux, un Mercedes Benz din anul 2007 si un Volkswagen din 2004.
Ministrul Admnistratiei si Internelor mai are stransi in banci aproximativ 22.000 de lei si a imprumutat 48.000 de euro cumnatei sale, Ionela Nicut.
Potrivit noii declaratii de avere, Oprea castiga impreuna cu sotia sa aproximativ 200.000 de euro anual numai din inchirierea locuintelor pe care le detine, la care se adauga 68.568 de lei de la Camera Deputatilor si aproximativ 36.080 de lei din pensie militara.
Gabriel Oprea a declarat luni, ca a semnat cererea de suspendare a pensiei sale militare si a returnat la bugetul de stat suma de 924.017.462 de lei vechi. Oprea a precizat ca suma reprezinta ajutorul acordat la trecerea sa in rezerva. Gestul sau vine dupa ce premierul Emil Boc a anuntat, pe 30 decembrie 2008, ca Guvernul a decis sa interzica angajatilor statului sa cumuleze pensia cu salariul, cei care au beneficiat de salarii compensatorii la pensionare si doresc sa lucreze in continuare in sistemul public fiind obligati sa le returneze in termen de 30 de zile.
Magistratii acuza. Consilierii juridici ai Ministerului Justitiei, colectie de pilosi cazuti la examen
05.01.2009
Asociatia Magistratilor din România si Ministerul Justitiei se afla in conflict deschis, dupa ce presedintele AMR, judecatorul Mona Maria Pivniceru, a atacat corpul consilierilor juridici ai ministerului. Conform lui Pivniceru, “corpul consilierilor juridici ai ministerului este un debuseu: daca ai un copil care n-a intrat la magistratura, il bagi la minister, unde are aceleasi drepturi cu magistratii, dar fara obligatiile aferente. Astfel, s-a ajuns ca oameni care au picat la examene sa faca legi in România”.
Conform Asociatiei Magistratilor din România, dintre cei 415 de functionari ai Ministerului Justitiei (MJ), 300 sunt absolventi de Drept asimilati magistratilor, care beneficiaza de toate drepturile unui magistrat fara sa fi dat examen la Institutul National de Magistratura (INM). Conform aceleiasi surse, 200 dintre consilieri au cazut, in prealabil, la examenul de admitere in magistratura, iar statutul acestui corp profesional este ambiguu. Situatia a iesit la iveala dupa ce Mona Pivniceru, presedintele Asociatiei Magistratilor din România, a cerut Ministerului Justitiei sa îi comunice câti dintre angajatii institutiei reprezinta personal asimilat magistratilor, adica nu au dat examen la Institutul National al Magistraturii, dar beneficiaza de toate drepturile unui magistrat.
Drepturi fara obligatii
Conform reprezentantilor Ministerului Justitiei, la data de 30 decembrie 2008, institutia avea, în total, 415 functionari. Dintre acestia, 300 (ceea ce reprezinta 72% din totalul angajatilor) sunt doar absolventi ai Facultatii de Drept, dar care sunt asimilati magistratilor, sustine presedintele Asociatiei Magistratilor din România.
Mona Pivniceru critica numarul mare al angajatilor asimilati magistratilor din Ministerul Justitiei, pe motiv ca acestia participa la elaborarea legilor sistemului judiciar fara a avea experienta în instanta. “Cei mai multi dintre acesti angajati ai ministerului, asimilati magistratilor, sunt consilieri în cadrul Ministerului Justitiei, absolventi de Drept, dar care beneficiaza de toate drepturile unui judecator sau procuror, fara sa fi trecut vreodata printr-un examen organizat de Institutul National al Magistraturii. În toamna anului 2008, unii dintre ei s-au înscris la examen pentru a intra în magistratura. 170 au obtinut note între 2 si 4. Din pacate, asta este structura ministerului”, a declarat Mona Pivniceru, adaugand ca Ministerul Justitiei se face vinovat de faptul ca se afla tot timpul la dispozitia executorilor judecatoresti si notarilor, discriminand membrii unei alte profesii liberale, avocatii. Drepturile de care beneficiaza încep cu salarizarea si se termina cu decontarea chiriilor, calatorii gratuite, pensionare la 60 de ani si o pensie în cuantum de 80% din salariile pe ultimul an. Angajatii asimilati judecatorilor mai au dreptul la concedii si prime sau asistenta medicala gratuita. Potrivit legii, pe durata îndeplinirii functiilor, este asimilat magistratilor personalul de specialitate juridica din Ministerul Justitiei, indiferent de vechime.
CSM strica socoteala MJ
Cei mai multi dintre consilierii juridici asimilati judecatorilor si procurorilor au fost angajati însa în timpul mandatului fostului ministru al justitiei Tudor Chiuariu, in baza unui ordin dat la sfarsitul mandatului de predecesorul acestuia, Monica Macovei. Promovarea în functii de executie a personalului de specialitate juridica din cadrul Ministerului Justitiei, asimilat judecatorilor si procurorilor, se face pe baza de examen, organizat anual sau ori de câte ori este necesar de Directia pentru resurse umane si relatii cu Consiliul Superior al Magistraturii din cadrul Ministerului Justitiei. Astfel, acest concurs a fost scos de sub controlul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
În aprilie 2007, SoJust a protestat fata de organizarea acestui examen, pe motiv ca promovarea se face numai prin concurs organizat la nivel national de catre CSM. Magistratii din SoJust considerau atunci ca “procedura aleasa de organizatorii concursului creeaza un regim privilegiat pentru categoria personalului asimilat judecatorilor si procurorilor si destabilizeaza schemele de personal salarizat potrivit prevederilor aplicabile magistratilor”. Reprezentantii SoJust au mai considerat drept “discutabila” procedura de promovare a asimilatilor din MJ. “Mai grav însa este faptul ca existenta unei categorii paralele, neconstitutionale, discrediteaza si coboara în derizoriu însasi demnitatea si statutul functiei de judecator si procuror, cu atât mai mult cu cât procedura de promovare a acestor asimilati este mai mult decât discutabila”, arata la data de 27 aprilie 2007 SoJust. La aceasta initiativa a SoJust s-a aliniat, ulterior, si Uniunea Nationala a Judecatorilor din România.
Ministerul a raspuns, atunci, sustinând ca a organizat respectivul examen, deoarece CSM a refuzat sa organizeze concursul de promovare a consilierilor juridi
Premierul Emil Boc şi-a făcut astăzi publică averea
05.01.2009
Premierul Emil Boc şi-a făcut astăzi publică declaraţia de avere, fostul primar având o locuinţă proprietate personală, o maşină marca Peugeot cumpărată în leasing şi mai multe conturi bancare, în valoare de peste 220.000 de lei, 11.000 de euro şi aproape 2.450 USD.
Potrivit declaraţiei publicate pe site-ul Guvernului, Emil Boc mai are de plătit la maşina Peugeot, achiziţionată în 2007, încă 8.452 de euro până în 2010.
Pe parcursul anului 2008, primarul Emil Boc nu a achiziţionat niciun bun, apartamentul de 63,35 mp pe care-l deţine fiind cumpărat în anul 1995. Singurele venituri ale familiei Boc au fost în 2008 salariile.
Ca primar, Emil Boc a avut un salariu net de 58.964 lei, la care s-a adăugat salariul primit de la Universitatea Babeş-Bolyai în valoare totală de 53.972 lei. Soţia sa a primit în anul 2008, tot de la Universitatea Babeş-Bolyai, 22.529 lei.
Emil Boc are mai multe conturi în bănci, create începând cu anul 1998. Astfel, conturile în lei deschise la diferite bănci însumează 221.000 lei, contul în euro e în valoare de 11.000, la care se adaugă un cont de 2.449 USD.
Emil Boc menţionează în declaraţia de avere că are şi o poliţă de asigurare pe numele lui şi al celor două fete. În ceea ce priveşte declaraţia de interese, Emil Boc precizează că singura funcţie pe care o mai deţine este cea de preşedinte al PD-L.